Se adâncesc tensiunile ungaro-ucrainiene
Autoritățile ucrainiene au îndepărtat toate simbolurile și inscripțiile maghiare din zonele locuite de etnici maghiari. Ministerul ungar de externe a calificat măsurile drept atrocități și a cerut încetarea imediată a acestora. Este o nouă stație în disputele ungaro-ucrainiene privind drepturile minorităților, care durează de peste 10 ani.
România și Ungaria sunt rareori pe aceeași poziție privind situația minorităților naționale, însă în 2017 și-au exprimat protestul în aceeași chestiune. După o perioadă de tranziție de 3 ani, parlamentul ucrainean adopta modificările legii educației, care limitau substanțial învățământul în limba maternă.
După intrarea în vigoare a noii legi, educația în limba maternă era permisă doar în ciclul primar și la grădiniță. Premierul român Mihai Tudose cerea ministerului de externe măsuri imediate. La Budapesta, ministrul de externe Peter Szijjarto califica noua lege ca un cuțit în spate din partea Ucrainei. Atât guvernul ungar, cât și opoziția spuneau că măsura este contrară principiilor fundamentale ale acordului de asociere pe care Ucraina îl semnase cu Uniunea Europeană doar cu câteva zile mai devreme.
În ciuda protestelor, Ucraina nu a retras, nici modificat legea educației, iar relațiile cu Ungaria s-au deteriorat tot mai mult, până în punctul în care Budapesta a blocat ședințele consiliului NATO-Ucraina și procesul care ar fi dus la aderarea țării la NATO. În paralel, Ucraina insista că nu renunță la interesele sale naționale, aici fiind incluse și obligația ca limba de predare în licee și învățământul superior să fie doar ucraineana. O chestiune dureroasă pentru păstrarea identității naționale a comunității maghiare de 130 de mii și a celei române de 250 de mii de persoane.
Cu trecerea timpului, tensiunile dintre Ucraina și Ungaria nu s-au aplanat, dimpotrivă. Ucraina a declarat persona non grata doi reprezentanți ai guvernului ungar, după ce aceștia s-au implicat în campania electorală în cursul alegerilor locale din Ucraina, ceea ce este interzis de autoritățile de la Kiev. Ca răspuns, Peter Szijjarto a pus în vedere că Ungaria nu va sprijini eforturile Ucrainei de integrare nici în NATO, nici în Uniunea Europeană.
Acțiunile Budapestei nu au fost văzute cu ochi buni de NATO. Reprezentanții Alianței au cerut Budapestei să nu condiționeze cele două chestiuni una de alta, respectiv diferendele pe marginea legii educației și procesul integrării în NATO. Cert este că după începutul invaziei ruse în Ucraina, Ungaria nu a abordat chestiunea în discuțiile bilaterale.
Probleme însă au rămas destule și au apărut și altele noi între Ungaria și Ucraina. Guvernul ungar s-a opus unui credit UE pentru reconstrucția Ucrainei, ceea ce a provocat nemulțumiri profunde. De curând, invocând un decret în acest sens, autoritățile ucrainiene au îndepărtat drapelele și inscripțiile maghiare de pe clădirile din zonele locuite în majoritate de maghiari. A doua zi, patrule de poliție verificau ca simbolurile să nu fie reinstalate.
Măsura a atras o reacție imediată din partea ministerului ungar de externe. Secretarul de stat Tamas Menczer a solicitat conducerilor locale să înceteze imediat atrocitățile împotriva maghiarilor. ”Dacă Ucraina vrea să devină membru UE, atunci este inacceptabilă hărțuirea continuă și sistematică, privarea de drepturi a unei comunități naționale”, a comunicat secretarul de stat.
Ziarele locale în limba maghiară au notat că legile Ucrainei nu interziceau până acum folosirea simbolurilor naționale ale minorităților, iar acestea nu îi deranjau pe localnici, dimpotrivă, arborarea drapelelor maghiare pe lângă cele ucrainiene simbolizau conviețuirea pașnică.
Sursa rfi.ro