Arthur Bach
Distribuie articolul:

De la Apulum la Bălgrad şi Karlsburg. Toate denumirile pe care le-a avut Alba Iulia de-a lungul istoriei

Alba Iulia a avut de-a lungul secolelor mai multe denumiri, hotărâte de cei care au avut în stăpânire oraşul. Toate acestea spun multe despre istoria vie, diversă a oraşului.

De-a lungul secolelor, până să aibă această denumire, oraşul Alba Iulia a avut mai multe nume, precum Apulum, Bălgrad, Gyulafehérvár, Weissenburg sau Karlsburg.

Apulum, spre exemplu, e denumirea ce derivă de la Apoulon, numele cetăţii dacice de pe Piatra Craivii, de lângă Alba Iulia şi desemnează oraşul roman, cu rădăcini dacice, construit pentru soldaţii Legiunii a XIII-a Gemina, în urma cuceririi Dacicei de către Traian. Apulum, de altfel, era cel mai mare oraş al Daciei romane, deşi capitala acesteia era Ulpia Traiana Sarmizetetusa.

După retragerea administraţiei romane sub Aurelian, în anul 271, viaţa urbană s-a stins treptat. În evul mediu oraşul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (după Iula, un conducător local din secolul X), centru al administraţiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şi devenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. Există şi date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut şi sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară Gyulafehérvár (cetatea alba a lui Gyula/Iula), a ctitorit la sfârşitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu. Într-o cronică germană Iula era considerat rege.

În documentele medievale redactate în limba slavonă oraşul apare sub numele Bălgrad (Cetatea Albă). Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-şi reşedinţa în Palatul Principilor. Un cercetător german din veacul trecut, Gooss, se întreba asupra denumirii de Bălgrad, iar răspunsul a fost dat de marele istoric român, Nicolae Iorga: ”… Bălgrad fiind un «gard», o cetate în fiinţă, arată tocmai existenţa zidurilor, care fiind de piatră, erau şi aici, (…), albe pentru ţăranii deprinşi cu lemnul negru al caselor lor. Rolul cetăţilor albe la slavi e mare, dar nu vine din propriul lor aport, ci din influenţa burgurilor france, trecute la moravi”.

Oraşul a mai avut şi denumirea germanică de Weissenburg („oras alb”) şi, mai apoi, Karlsburg („oras al lui Carol”), în onoarea împaratului Carol al VI-lea. Cea mai importantă denumire a oraşului a rămas, însă, Alba Iulia, denumire pomenită pentru prima oară în 1199, desemnând atât piatra albă a cetăţii, cât şi apartenenţa sa la vechiul voievodat al lui Iula.

Sursa adevarul.ro

Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *