Pret Energie Plafonare Facturi Guvern Crize Romania Consum Curent 795877
Distribuie articolul:

Obiectivul stabilit pentru anul 2022 privind creșterea puterii instalate în noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (+ 1.816 MW) nu a fost atins decât în proporție de 0,64%, nerealizarea acestuia având un efect negativ asupra nivelului producției de energie electrică.

De asemenea, diminuarea investițiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producției de energie electrică și înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiții a condus la neasigurarea independenței energetice. România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27, arată un raport al Curții de Conturi. Deocamdată efectul acestor creșteri este ținut sub capac de subvențiile acordate de stat, dar odată cu retragerea lor românii se vor reîntoarce în evul mediu și vor redescoperi lumânările pentru a-și lumina casele, cât despre aparatele electrocasnice, se vor gândi de două ori înainte să le bage în priză.

Strategia de valorificare și promovare a surselor regenerabile de energie nu a fost actualizată, nefiind stabilite obiective și acțiuni de promovare a surselor regenerabile de energie (SRE) pe termen mediu și lung, precum și potenţialul tehnic, economic şi ecologic pentru fiecare tip de resursă. La nivelul operatorilor economici cu capital majoritar de stat aflați sub autoritatea Ministerului Energiei, în ultimii șase ani au fost puse în funcțiune doar două noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de surse regenerabile, cu o putere instalată de 15,56 MW. Mai mult, începând cu anul 2019, țara noastră a devenit importator net de energie, context în care soldul balanței comerciale în acest sector a înregistrat un deficit de 735,8 milioane de euro, în perioada 2019-2021.

Suntem săracii UE, dar avem cea mai scumpă energie

Analiza comparativă a prețului energiei electrice (inclusiv taxele), furnizată consumatorilor la nivel național în anul 2022 (semestrul 2/2022), și a prețului mediu al electricității înregistrat la nivelul statelor UE-27 arată că în cazul consumatorilor casnici prețul mediu de furnizare la nivel național a fost de 34,21 de euro/100 kWh, cu 22,44% mai mare decât media înregistrată la nivelul UE-27 (27,94 de euro/kWh). Consumatorii casnici din România au achitat în semestrul 2/2022 al șaptelea cel mai mare preț pentru electricitate (euro/100 kWh), după Danemarca, Belgia, Cehia, Italia, Germania și Spania, pentru această categorie de clienți fiind înregistrată cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE-27 (+112,35%) față de perioada similară din anul 2021. În ceea ce priveşte raportarea prețului final al energiei electrice (inclusiv taxele) la puterea de cumpărare a consumatorilor (purchaising power standards – PPS – paritatea puterii de cumpărare), România a ocupat primul loc la nivel UE-27, în cazul consumatorilor casnici, cu un nivel de 65,14 PPS/100 kWh, cu 119,25% peste media UE-27 de 29,71 PPS/ 100 kWh. Tot pe primul loc ne-am situat și în cazul consumatorilor non-casnici, cu un nivel de 69,60 PPS/100 kWh, cu 140,66% peste media UE-27 de 28,92 PPS/100 kWh.

Prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul, în anul 2022 această diferență a ajuns la 525,3 lei/MWh.

Impactul mediu al certificatelor verzi (CV) în factura consumatorului final de energie electrică a crescut cu 69,39% în intervalul 2017-2022, respectiv de la 42,21 de lei/MWh la 71,5 lei/MWh. „În acest context, transpunerea în factura consumatorilor a costurilor generate de introducerea unor noi scheme de sprijin conduce la diminuarea veniturilor disponibile pentru achiziția altor bunuri și servicii necesare consumatorilor, precum și la creșterea costurilor de producție (cu impact negativ asupra competitivității) și diminuarea resurselor pentru investiții, la nivelul operatorilor economici”, arată inspectorii Curții de Conturi. Producătorii de E-SRE, care beneficiază de sistemul de promovare prin CV obțin venituri atât din comercializarea acestor titluri, acordate de operatorul de transport, pentru cantitatea de energie electrică din SRE livrată în rețele, cât și din comercializarea pe platformele de tranzacționare a energiei electrice produse. În intervalul 2017- 2022, venitul unitar realizat de producătorii de E-SRE care beneficiază de această schemă a fost cuprins între valoarea minimă de 65,04 euro/MWh (în anul 2019) și valoarea maximă de 239,15 euro/MWh (în anul 2022), în creștere cu 267,70%.

„În concluzie, România nu are aprobată o strategie energetică națională care să definească obiectivele sectorului de energie electrică pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale. Efectele neaprobării formelor revizuite ale Strategiei energetice naționale 2007-2020 și nici a noii strategii energetice constau în neactualizarea obiectivelor strategice pe termen mediu şi lung din cadrul sectorului energiei electrice, raportat la contextul național și internațional și la schimbările care au loc pe plan regional și european. Astfel, nu au fost stabilite modalităţile de realizare a obiectivelor strategice și nici direcțiile de acțiune care trebuie urmărite de Ministerul Energiei în elaborarea politicilor energetice, pe baza programelor de guvernare”.

Raport de audit Curtea de Conturi

Un alt capitol abordat în raportul de audit realizat de Curtea de Conturi vizează investițiile realizate în ultimii ani. Mai precis, investițiile care nu au fost realizate. Raportul precizează că multe proiecte au fost închise, suspendate sau, în cel mai fericit caz, sunt într-o fază incipientă. Construirea unor termocentrale de către ELCEN, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau a unor hidrocentrale sunt proiecte care au rămas doar pe hârtie. De exemplu, încă din 2004 Hidroelectrica avea în planul de investiții realizarea hidrocentralei Islaz, dar la sfârșitul anului trecut gradul de execuție era 0. Un alt exemplu este proiectul Romgaz de dezvoltare a centralei de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde și hidrogen de la Halânga, care a fost suspendat, sau cel al Societății de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) de construirea a unei capacităţi de producţie a energiei electrice la Fântânele, care a fost suspendat în anul 2021 și reintrodus în planul de investiții din anul 2023.

Pentru perioada 2017-2022, producția de energie electrică realizată la nivel național a scăzut cu 12,44%, în termeni absoluți cu 7.930 GWh, determinată în principal de reducerea producției pe bază de cărbune cu 6.633 GWh. În anul 2022, cantitatea de energie electrică produsă la nivel național a fost de 55,82 TWh, reprezentând cel mai redus nivel înregistrat în ultimii șase ani, cu 13,29% mai puțin decât valoarea înregistrată în anul 2018.

Documentul citat mai arată că în cazul importului de energie electrică, prețul mediu ponderat a variat între un minim de 223,01 lei/MWh în anul 2020 și un maxim de 1.616,53 de lei/MWh în anul 2022. În schimb, în cazul exportului de energie electrică, acesta s-a realizat la un preț mediu ponderat minim de 181,80 de lei/MWh în anul 2020 și un maxim de 1.088,23 de lei/MWh, în anul 2022. „Efectuarea tranzacțiilor de import la prețuri medii ponderate superioare celor de export a generat un sold negativ al balanței comerciale (energie electrică) de 581,6 milioane de euro, în perioada 2017 – 2021, luând în calcul excedentul de 154,2 milioane de euro înregistrat în perioada 2017-2018 și deficitul de 735,8 milioane de euro din perioada 2019-2021”, arată raportul. O astfel de situație scoate în evidență necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent și să o elibereze la momentul creșterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate (7,4 MW).

În ceea ce privește monitorizarea și raportarea progresului pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în programele de guvernare din perioada 2017-2022, s-a constatat faptul că Ministerul Energiei nu a urmărit realizarea unor planuri de măsuri pentru implementarea obiectivelor din sectorul energiei electrice, cu termene de implementare clare, pentru fiecare dintre părțile responsabile. „Totodată, Ministerul Energiei nu deține date privind transpunerea obiectivelor de investiții prevăzute în Programele de guvernare din perioada 2017-2022 în programele de investiții ale operatorilor economici din sectorul energiei electrice aflați sub autoritatea ministerului, și nici în ceea ce privește stadiul de realizare al acestor obiective, nefiind efectuată o monitorizare eficientă a evoluției principalelor proiecte/programe de investiții”, se mai precizează în raport.

În perioada 2017-2022 au fost puse în funcțiune noi capacități cu o putere instalată de numai 121,5 MW din care: 12,56 MW în capacități hidroenergetice, 25 MW în capacități pe bază de energie solară fotovoltaică și 83,9 MW în capacități pe bază de hidrocarburi. Totodată, în aceeași perioadă au fost retrase definitiv din exploatare grupuri energetice cu putere instalată de 4.848 MW. În prima jumătate a anului 2023 au mai fost retrase din exploatare două grupuri energetice pe bază de cărbune de 660 MW (CTE Rovinari 3 – 330 MW și CTE Turceni 7 – 330 MW), din care un grup de 330 MW (CTE Turceni 7) se află în conservare în perioada 1.06.2023-31.12.2025. Față de obiectivul stabilit (+1.816 MW), capacitatea instalată la nivelul SEN a unităților de producție de E-SRE pe bază de surse eoliene și solare a crescut cu doar cu 11,69 MW în perioada 2020 – 2022.

Sursa jurnalul.ro

Distribuie articolul:

Lasă un răspuns