Bf109 E
Distribuie articolul:

Patru bombardamente au avut loc în anul 1944 asupra orașului Arad.  Două au fost cu o forță distrugătoare, iar două relativ minore, însă au ucis sute de arădeni și au distrus aproximativ 500 de case.

Totodată  alte raiduri au țintit localități din județ.

Doctorul în istorie, Andrei Ando, spune că serviciile de informații germane au raportat, în luna iunie, că armatele aliate pregătesc lovituri aeriene în vestul României. Încercând să minimalizeze pierderile în situația unui atac aerian împotriva Aradului, în data de 25 iunie 1944, primarul municipiului, Octavian Lupaș, interzicea comerțul de orice fel în piețele arădene, după ora 9 dimineața. Excepție făcea doar Piața Mihai Viteazu. Se supuneau restricțiilor piețele Avram Iancu, Rădulescu, Arenei, Luptei, Ştefan cel Mare, Împăratul Traian. Și piața Obor intra sub incidența acestei prevederi.

„Prima bombardare a orașului Arad a avut loc la 3 iulie 1944 – așa-zisa Operaţiune Frantic Joe, un demers militar al aliaţilor sovietici, englezi şi americani, susţinut de 55 bombardiere B 17 şi 38 avioane de vânătoare P-38. Raidul s-a desfăşurat în trei valuri. Din suprafața totală a municipiului, care la acea dată era de 18,5 kmp, a fost bombardată o suprafață  4,5 kmp. Au fost uciși 190 de arădeni, iar alte 600 de persoane au fost rănite. Așa cum am mai insistat asupra acestui subiect, au fost lansate 200 bombe explozive şi 3.000 bombe incendiare asupra nodurilor terestre de comunicație și a întreprinderilor care deserveau industria de război”.

Zona cea mai afectată a fost cea a gării, a Pieței Podgoria și Grădiște.  Un număr de 482 de case de locuit au fost lovite, iar 250 dintre ele nici nu au mai putut fi reparate și au fost demolate definitiv. Alte case din vecinătatea lor au ars. Se estimează că valoarea pagubelor a ajuns la 6 miliarde de lei. Un număr de 1001 arădeni au fost sinistrați.

Cercetătoarea Ioana Nistor, într-un articol în cadrul conferinței naționale arădene „Orașul Arad în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” cita un document din 4 iulie 1944, prin care Chestura Poliţiei Arad raporta Direcţia Generală despre circumstanțele și consecințele bombardamentului.

Din raport reținem că la 3 iulie alarma s-a dat la ora 11,20, iar bombardamentul a început cu 12 minute mai târziu. Așadar, arădenii au avut foarte puțin timp la dispoziție să se refugieze. Din raportul Chesturii Poliției: „Fâşia atinsă de bombardament acoperă cartierul gării pe o întindere de aproximativ 2,1-2,2, km lungime şi 1,1-1,2 km lăţime. Au suferit din cauza bombardamentului următoarele instituţii şi întreprinderi: gara CFR, grav avariată; atelierele principale CFR, grav avariate; magaziile CFR complet distruse şi liniile de triaj şi garare complet avariate; uzinele Astra vagoane distruse aproape total; cazarma Regimentului 1 Roşiori distrusă, trei grajduri, iar restul serios avariat; căminul de ucenici, aripa stângă distrusă; depozitul de fermentare a tutunului, uşor avariat; depozitul de textile universale, complet distrus; garajul de autobuze şi camioane a Municipiului Arad, grav avariat; centrul de ocrotire a copiilor, grav avariat; fabrica de lichior „Zvac”, arsă complet; clădirea inspecţiei CFR, grav avariată; o parte din fabrica de tricotaje, grav avariată”.

La 14 iulie 1944, agenția de presă „Ardeal” informa că „în urma bombardamentului, viaţa a stagnat complet timp de patru zile”.

La sfârșitul lunii octombrie 1944, județul Arad era deja sub controlul armatelor sovietice și române, după ce și ultimele localități din vestul județului au fost părăsite, după lupte intense, de trupele maghiare.

Pe acest fond a survenit al doilea bombardament masiv al orașului Arad, de această dată aviația germană Luftwaffe atacând punctele strategice din municipiu pe care până cu câteva săptămâni în urmă le apăra cu îndârjire. Bombardamentul a avut loc în seara de 31 octombrie 1944, de la ora 19,40, și s-a desfășurat în două valuri.

Un număr de 22 bombardiere au aruncat peste Arad mai mult de 80 de bombe. Cea mai afectată a fost, din nou, zona gării. Nouă militari și zece civili au murit, alți 15 au fost răniți. Un număr de 50 de case au fost lovite de bombe, iar 200 de vagoane cu materiale de război şi alimente au fost distruse.

Al treilea bombardament asupra orașului Arad aparține tot aviaţiei germane Luftwaffe, și s-a întâmplat în noaptea de 1 noiembrie 1944. Obuzele nu au atins, de această dată, obiective strategice, iar artileria antiaeriană a determinat retragerea bombardierelor înspre periferiile orașului, unde pagubele provocate au fost minore.

Al patrulea bombardament a avut loc în 19 noiembrie 1944. A fost însă mai degrabă doar un raid aerian fără succes militar german și fără pierderi de partea română. Cele opt obuze aruncate asupra Aradului au produs pagube minore.

Și în județ au fost mai multe valuri de atacuri aeriene, în special în a doua jumătate a lunii septembrie 1944, și au aparținut aviației germane. Zeci de tancuri rusești au fost distruse în lupta pentru valea Mureșului, iar în interiorul județului, în zona Vărădia-Săvârșin, au fost distruse case, avariate vehicule și s-au înregistrat și pierderi de vieți omenești.

Sursa adevarul.ro

Distribuie articolul:

Lasă un răspuns