Cum se va încheia conflictul din Ucraina, asta vrea să știe toată lumea, mai ales că Donald Trump s-a lăudat, deja, că va pune capăt războiului chiar de a doua zi după preluarea puterii la Casa Albă. Se discută aprins la Washington despre acest subiect, iar oamenii miliardarului republican sunt „infiltrați” și ei în DC, participând la diferite mese rotunde, dezbateri care au loc în marja summit-ului NATO. De acolo pleacă și primele vești care ne privesc, despre o posibilă înțelegere pe care Trump ar avea-o cu Vladimir Putin. Ar fi o „nucleară” detonată deasupra Europei de Est, dacă lucrurile vor sta întocmai.
În prezent, umbrela de securitate a României este asigurată de Statele Unite, iar planurile americane prevăd dezvoltarea celei mai mari baze militare aeriene din Europa la Kogălniceanu, lângă Constanța. Se vorbește foarte puțin despre asta, dar informațiile aflate până acum arată că acolo se va muta centrul operațional al SUA pentru Europa de Est… și chiar mai mult de atât. Bombardierele strategice – elementul de descurajare, „cheia” întregii strategii NATO – ar urma să ajungă la Kogălniceanu Air Base!
Asta, dacă nu cumva lucrurile vor lua o altă întorsătură, căci Donald Trump nu pare să urmeze linia deja trasată de …„lobiștii” Pentagonului. Se schimbă liniile la Casa Albă, din ianuarie 2025, după plecarea Administrației Biden, și o dată cu ele și strategia americanilor privind securitatea Europei.
Pactul Putin-Trump are toate șansele să rămână în istorie drept o înțelegere care a modificat pentru totdeauna harta (nu doar a securității?!) Europei. În primul rând, informațiile sunt că promisiunea republicanului afectează viitorul Estului, în sensul în care Donald Trump s-ar fi exprimat împotriva dezvoltării unor baze militare americane în România și Polonia.
SUA nu vor un război direct cu Federația Rusă, cum și viceversa este valabilă, iar Europa, cu mici excepții, înțelege că un asemenea conflict armat ar avea doar pierzători și niciun câștigător. Acesta este și motivul pentru care, la negocierile purtate pe diverse canale, cei doi lideri au convenit asupra unui „armistițiu” acceptat de ambele tabere – SUA spun „stop” intențiilor de a avansa pe flancul estic al NATO (România și Polonia), iar Rusia vine la masa dialogului în chestiunea ucraineană, punând capăt sângerosului război.
Atenție, Alianța Atlanticului de Nord nu se retrage din Est, vorbim doar de America! Iar cum pe noi ne interesează soarta României, surse din „intelligence-ul” militar afirmă că Bucureștiul va trece sub „protectorat” francez. Adică, Donald Trump va opri investițiile la Kogălniceanu, urmând a preda baza și tot ce ține de dezvoltare/apărare Franței. Continuarea investițiilor stă acum în pixul lui Macron, o propunere cu care Moscova ar fi fost de acord.
Politico, una dintre cele mai importante agenții de informații, scrie că „umbrela nucleară” americană va rămâne deasupra Europei, dar totul revine la vechile „granițe”, ca să le spunem așa; adică, baze militare nucleare americane doar în Marea Britanie, Turcia și, bineînțeles, Germania. Mai mult, mii de soldați ai Pentagonului, dintre cei dislocați în Est, urmează a fi retrași.
NATO, varianta 2.0
Cum poate arăta NATO în viitor?
Dacă înțelegem că NATO înseamnă, în primul rând, SUA, atunci acceptăm și că Donald Trump poate sta în „capul mesei” la reuniunile liderilor alianței. Iar un astfel de scenariu deschide uși spre un alt NATO, varianta 2.0, poate mai puțin militarizată, dar în mod categoric mai comercială. Pentru că, înainte de toate, asta este Trump – un businessman pregătit să transforme orice oportunitate într-o afacere profitabilă.
Prima mutare pregătită ar avea legătură cu trecerea întregii logistici NATO din Europa în mâinile puterilor Vestului, adică Londra, Berlin și, în primul rând, Paris. Iar acest scenariu echivalează cu retragerea militarilor americani din România și Polonia și înlocuirea lor – dacă Macron și Scholz vor decide – cu militari francezi, respectiv nemți. Securitatea bazelor din statele baltice va rămâne, ca și acum, în grija britanicilor.
Toate aceste schimbări sunt știute și se discută despre ele zilele acestea la Washington, acolo unde are loc summit-ul NATO. Oamenii lui Trump, cei cu care el va colabora în cazul unui al doilea mandat, sunt, deja, prezenți acolo și prezintă/analizează propunerile candidatului republican la președinția SUA. Printre aceștia, și Keith Kellogg, general (r) al Pentagonului, ex-șef de personal al Consiliului Național de Securitate al lui Donald Trump. El a și recunoscut că s-a întâlnit cu lideri importanți din Europa de Est marja reuniunii NATO de la D.C, însă nu a intrat în detalii în legătură cu subiectele abordate.
Așadar, propunerea lui Trump pentru Putin, de încetare a ostilităților în Ucraina, are legătură cu reconfigurarea hărții de securitate a Europei.
Americanii vor să facă bani din brandul „NATO” – cine nu a îndeplinit obiectivul de a cheltui (nu „a aloca”, atenție!) 2% din PIB pentru „Apărare” va pierde garanția de securitate oferită de SUA. În traducere liberă, cine nu cumpără cu regularitate și în cantități mulțumitoare ce are de vânzare puternicul complex militar american să se descurce pe cont propriu! Poate îl paște și un „Donbas 2”, la o adică, pretext excelent folosit la momentul oportun.
Unii zic că Trump lovește fix în sacrosantul Articol 5 din statutul NATO, dar, oare, mai stă în picioare Art.5 când subpunctele sale vorbesc de o non-intervenție a NATO pentru 180 de zile, în cazul statelor baltice?! Ce acoperire și greutate mai are atât de lăudatul „5”, dacă la 5.1 spune că trebuie să mă apăr singur vreo șase luni în fața rușilor?!
Sursa national.ro