Atacul asupra lui Donald Trump nu a fost în niciun moment doar un mesaj de avertisment. Vorbim despre o tentativă de asasinat nereușită, iar serviciile de securitate din tabăra republicană fac deja conexiunea între declarațiile și mesajele transmise de favoritul scrutinului pentru Casa Albă și interesele unei părți destul de puternice din SUA, care își vede amenințate planurile dacă se schimbă administrația actuală.
America are o lungă istorie a asasinatelor politice. Înaintea lui Trump a mai fost un președinte care a vorbit despre pace și încheierea războiului din Vietnam, iar la scurt timp după asta a sfârșit împușcat în cap, la Dallas.
„Aveam 10 ani când unchiul meu a fost asasinat și îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri”, a reacționat Robert F. Kennedy Jr. la Fox News, la doar câteva zeci de minute după ce un glonț doar a atins capul lui Donald Trump, provocându-i, însă, o rană neletală.
Cuvintele descendentului familiei Kennedy fac referire la decesul ex-președintelui JFK, asasinat la Dallas în 1963, în plin demers de stopare a războiului din Vietnam; la scurt timp după ce preluase puterea, Kennedy și-a anunțat intenția de a pune capăt războiului care împovărase America destul de mult, iar prima mișcare a fost refuzul de a semna un ordin privind detașarea unor trupe în Vietnamul de Sud. În fața unui scenariu de neacceptat, forțele care conduc de facto SUA s-au pus în mișcare, iar populistul JFK, devenit pe zi ce trece o icoană în ochii oamenilor de rând, a fost scos din joc. Nici măcar cinci ani mai târziu, fratele său, Robert F. Kennedy, procuror general al Americii la momentul respectiv, a fost și el asasinat.
În 1968, protestele antirăzboi zguduiau campusurile universitare din țară. Martin Luther King Jr. pleda peste tot pentru retragerea din Vietnam, pe lângă mitingurile pentru recunoașterea drepturilor persoanelor de culoare; a avut aceeași soartă, executat cu un foc de armă! „Smithsonian Museum” descrie 1968 drept „Anul care a spulberat America”. RFK era pe buletinele de vot și promitea să ducă mai departe promisiunea fratelui său, de a pune capăt războiului din Vietnam.
Prea multe asemănări ca să vorbim despre o coincidență.
Donald Trump s-a apucat să vorbească despre cum va pune capăt conflictului din Ucraina în prima zi de cum ajunge la Casa Albă. Dar, ce înseamnă războiul ruso-ucrainean pentru Washington dacă nu doar o sursă de profit cum poate nici pandemia n-a însemnat?!
Puternicul complex militar industrial sponsorizează și, mai ales, decide politica externă stabilită în Congres și nu ar trebui să ne ferim de cuvinte. Summit-ul NATO s-a încheiat fix așa cum vor stăpânii Pentagonului – cu noi promisiuni de înarmare a Ucrainei și cu alte piețe de desfacere pentru producția de armament americană. În joc sunt contracte de sute de miliarde de dolari, iar afacerile se întind pe următorii 10 ani, cel puțin. „Aliații” au semnat o declarație comună care la Moscova a fost interpretată drept o declarație (neoficială) de război; de acum încolo, Europa va trece pe economie de război, așa cum au cerut SUA și cum a vrut Olaf Scholz, în același timp.
În fața unor asemenea forțe, Trump este văzut ca un intrus, elementul periculos care poate spulbera planurile bănoase prin nesăbuința de care dă dovadă. Omenirea se îndreaptă spre cel de-Al Treilea Război Mondial și niciun idealist care vorbește azi despre pace și dezvoltare nu poate sta în cale.
FBI recunoaște că a fost o „tentativă de asasinat” la adresa lui Trump. Avertismentele au alte ținte – un glonte în mână sau în picior, o rafală asupra mașinii etc. Când s-a tras la cap înseamnă că intenția nu a fost alta – Donald Trump trebuia omorât și nu este exclus să urmeze o altă încercare. Orice este posibil – cum la fel de ușor a trecut lunetistul cu o armă de asalt prin filtrele de securitate ale Secret Service, la fel o va face și a doua oară.
Matt Bracken, fost ofițer militar american, se întreabă cum a fost permis unui lunetist cu un kit complet să se târască pe un acoperiș aflat în punctul cel mai apropiat de candidatul la președinția SUA?! Un „insider” al Serviciului Secret a confirmat pentru ABC News că „echipele de pe teren ar trebui să acopere toate punctele vizibile și acoperișurile cele mai evidente la un miting electoral”. Ex-ofițer SS, Dan Bongino l-a acuzat direct pe directorul Secret Service că „a refuzat în mod repetat cererile legate de o mai mare securitate acordată lui Donald Trump”, deși au existat numeroase amenințări și temeri că s-ar putea produce un atentat.
Sursa national.ro