Skip to content
Transcriptul alocuțiunii susținute de Oana Țoiu, în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR 2025) în Parlamentul României
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu: Mulțumesc frumos! Mulțumesc, domnule președinte Sorin Grindeanu, mulțumesc, domnule președinte Mircea Abrudean. Distinși invitați! Înainte să fac trecerea la discursul oficial, mi-aș permite o notă personală. Mulțumesc!
Discuția pe care o avem astăzi aici, pe scenă, între partide diferite, cu multe diferențe între noi, este o discuție care arată drumul neșovăielnic al României pe calea europeană, pe calea transatlantică. Puterea neșovăielnică a României de a susține vecinii noștri pe drumul european, claritatea morală absolută pe care o avem la nivel politic de a înțelege că războiul de la granița noastră are o singură opțiune pentru România: aceea de a susține pacea, aceea de a susține pacea prin a face eforturile necesare în dreptul nostru, în cadrul european, în parteneriatul transatlantic, pentru a ne asigura că vecinii noștri au instrumentele de care au nevoie pentru a obține această pace durabilă și justă.
Și vreau să vă mulțumesc tuturor de aici: corpului diplomatic, celor care se uită la noi în transmisia live, mediului academic, membrilor guvernului, parlamentarilor, echipei prezidențiale, celor care au avut rolul de ministru în acești ani, coaliției de guvernare. Vreau să vă mulțumesc tuturor, pentru că exista un risc ca această discuție să nu arate așa astăzi, pe scenă. Multă vreme, politica externă a fost un consens național. Nu s-a pus niciun semn de întrebare esențial față de direcția pe care trebuie România să o aibă în politica externă sau față de ceea ce avem de făcut. Cu excepția acestei perioade. Și munca pe care mulți dintre dumneavoastră ați făcut-o în această perioadă, claritatea morală, claritatea strategică, patriotismul de care ați dat dovadă, făcând față multor critici, multor presiuni, păstrând claritatea acțiunilor, a discursurilor și a deciziilor, este un motiv esențial pentru care noi astăzi putem să arătăm în continuare că suntem neșovăielnici pe drumul nostru, putem să arătăm în continuare că încrederea în România este o investiție clară pe termen lung pentru fiecare dintre partenerii noștri, putem să arătăm cetățenilor noștri că lucrurile pentru care au depus atâta trudă, atâția ani de zile – libertatea, prosperitatea, mobilitatea în interiorul Uniunii Europene, respectarea valorilor noastre românești și a valorilor europene – toate aceste lucruri sunt protejate de munca noastră împreună.
Cu o parte dintre dumneavoastră am avut bucuria să mă întâlnesc aseară la deschiderea Festivalului Enescu. Și mă și gândeam ce moment frumos să ne întoarcem la ceva foarte clar și anume îmbinarea armonioasă care există între tradițiile noastre, între identitatea românească și capacitatea de a fi parte dintr-o cultură universală. Ce este specific nouă este și valoare europeană și este și parte a unei culturi universale. Este falsă alegerea pe care încearcă alții să o pună în fața românilor, de a alege între a fi român sau a fi cu străinii, între a-ți proteja tradițiile sau a fi deschis față de lume. Aceste lucruri merg împreună și dumneavoastră știți cel mai bine asta și este o direcție pentru care munciți.
Au și pus, la un moment dat, un citat din Enescu pe ecran, care vorbea despre virtutea de a-ți face meșteșugul în tăcere, de a trudi subtil la ce ai de făcut, pentru că oamenii vor vedea până la urmă finalitatea artei tale. De ce menționez asta? Pentru că, pentru noi, cei de aici, din sală, realitatea este un pic diferită. Nu cred că ne mai putem face meșteșugul în tăcere. Oamenii au nevoie să audă care sunt intențiile noastre, care sunt ambițiile noastre, care sunt conversațiile pe care le avem, când vine vorba de politică externă, indiferent la care dintre paliere. Avem nevoie de o conversație deschisă cu societatea, pentru că sursa puterii în politică externă, sursa principală care asigură coerență pe termen mediu și lung și care garantează încrederea în cuvântul nostru, este societatea. Este societatea, este votul cetățenilor, fie că vorbim de cei din interiorul granițelor noastre sau din diaspora. Și de aceea, conversația pe care o avem zi de zi trebuie să fie una clară, deschisă, fără subiecte tabu, o conversație asumată, purtată pe fiecare palier.
Sunt onorată să găzduiesc Reuniunea Anuală a Diplomației Române și vă mulțumesc tuturor pentru că sunteți aici. Deschidem împreună lucrările acestui eveniment, care reprezintă, deopotrivă, un moment de reflecție – a fost o perioadă dificilă și trebuie să ne uităm la lecțiile pe care le avem de învățat din asta – dar mai ales un moment de proiecție. Este important să păstrăm respectul față de trecut, prestigiul pe care acesta l-a creat, însă uitându-ne la viitor, ancorându-ne discursul, ancorându-ne ambițiile, ancorându-ne acțiunile în mizele de viitor ale României.
„Un deceniu al schimbărilor, impactul diplomației române” este titlul Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2025 și ne referim la următorul deceniu. Ce facem în acest an pentru a pregăti următorul deceniu al diplomației române și impactul nostru în lume? Trăim, așa cum foarte bine au spus și domnul președinte Grindeanu și domnul președinte Abrudean, o perioadă de mari schimbări. Schimbări geopolitice pe de o parte, pe de altă parte schimbări de tehnologie și inteligență artificială. Suntem și într-un moment în care se schimbă foarte multe în competitivitatea geopolitică accelerată, felul în care ne raportăm la piețe și la piețele libere este, de asemenea, diferit, iar puterea de negociere a României depinde de capacitatea noastră de a ne folosi vocea în interiorul Uniunii Europene pentru negocierile pe care le purtăm împreună.
Și, într-adevăr, agricultura este extrem de importantă, capacitatea noastră de a ancora antreprenorii la resursele care să le crească competitivitatea este, de asemenea, esențială. Ce avem de obținut împreună? Mizele noastre, obiectivele noastre sunt la fel de clare ca întotdeauna: siguranța cetățenilor noștri, prosperitate și creștere economică. Legătura noastră, a statului român, cu cetățenii săi, oriunde au ales ei să călătorească, să învețe, să trăiască, să muncească. Președintele Nicușor Dan a spus tot aici, în Parlament: „Drumul înapoi spre casă”. La asta se adaugă capacitatea și datoria noastră de a fi alături de români oriunde au ales ei să trăiască, pentru a ne asigura că sunt respectați, pentru a ne asigura că au drepturile protejate și, în special, pentru a reuși să ancorăm comunitatea românilor oriunde ar fi ei și în viitor, nu doar în trecut. Trebuie să ne protejăm tradițiile și identitatea, dar ca sursă de inspirație, ca sursă de legătură emoțională pentru un viitor al României la care se simt conectați, pentru a putea să participe la ce construim împreună. Și pentru asta esențial este să reclădim încredere.
Este nevoie de o schimbare de paradigmă, fără a schimba pilonii pe care construim politica externă. Trebuie să ne asumăm vocea pe care se așteaptă ceilalți să o avem. Nu în sensul în care se așteaptă să fim întotdeauna alături de propunerile, de dosarele sau de ambițiile altor țări, din contra, pentru că acum Marea Neagră, securitatea la Marea Neagră, este o temă esențială pentru întreaga Uniune Europeană, este o temă esențială pentru parteneriatul transatlantic. România este într-un moment în care trebuie să conducă aceste discuții. Se așteaptă de la noi să venim cu propuneri, se așteaptă de la noi să venim cu idei, se așteaptă de la noi să fim cei care găzduim și creionăm această agendă. Pentru că noi știm, împreună cu vecinii noștri, cel mai bine ce avem de făcut aici împreună și am început deja să facem asta.
Rusia rămâne principala provocare și va rămâne, indiferent de cum se termină negocierile de pace, un element la care trebuie să fim nu doar atenți, ci o țară față de care trebuie să fim pregătiți. Diplomația română se află în prima linie a acestei misiuni. Prin efortul nostru comun sprijinim întărirea posturii aliate pe Flancul Estic și construim o abordare solidă pentru securitatea Mării Negre. Da, trebuie să dezvoltăm dimensiunea de apărare a parteneriatelor noastre: Statele Unite, aliații europeni, precum și alți parteneri. Mesajul este simplu și este direct: pe România te poți baza. Trebuie să rămânem ferm ancorați în apărarea valorilor noastre și hotărâți să contribuim la securitatea regiunii și a lumii. Statutul de stat membru al Uniunii Europene, apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu SUA rămân bazele politicii externe ale României.
Intensitatea, amploarea și rapiditatea acestor schimbări vor continua să fie accelerate. Ne-am asumat ținta de cheltuieli de apărare ale fiecăruia dintre aliați de 5% din produsul intern brut până în 2035. Da, este un proces ambițios de a ține împreună responsabilitatea pe care o avem. În același timp, este și un moment de oportunitate pentru România. Este un moment de oportunitate pentru industria noastră de apărare și este un moment care catalizează ceva ce ar fi trebuit să facem de mult, și anume o mai bună colaborare între stat și privat. O claritate mai mare față de investitorii privați, față de ce se poate construi, față de ce putem să exportăm, față de felul în care contribuim ca furnizori.
Continuăm consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Și aici, iarăși, suntem una dintre cele mai puternice voci care susțin parteneriatul strategic cu Statele Unite, parteneriatul transatlantic și nevoia de a avea întotdeauna o complementaritate între deciziile pe care le luăm la nivelul Uniunii Europene și felul în care ținem cont în asta și de obiectivele Statelor Unite ale Americii. Pentru că este foarte clar că suntem nu doar mai puternici împreună, dar și că prosperitatea noastră crește atâta timp cât reușim să colaborăm. Și aceasta este parte din agenda vizitei pe care o vom avea împreună, ca echipă, la sfârșitul acestui an, în Statele Unite ale Americii, unde avem și întâlniri pentru a ne reconecta cu comunitatea de acolo și această miză de a crește componenta comună de investiții și componenta comună comercială, precum și componenta de apărare, desigur.
În Uniunea Europeană, România va continua să joace rolul statului membru neșovăielnic, dar, dincolo de asta, tocmai pentru că am fost stabili în această direcție timp de 18 ani, putem și trebuie să jucăm un rol mai important: acela de a fi parteneri pentru procesul de aderare al vecinilor noștri, de a fi un ambasador vocal al acestei mize, de a fi furnizor de asistență tehnică, de a împărtăși direcțiile noastre. România este o poveste de succes în asta. Nu putem să uităm asta, nu putem să fim timizi în a o spune, pentru că sunt mulți care critică multe momente din această poveste de succes.
Ne-am crescut produsul intern brut de 10 ori după Revoluție. De 10 ori a crescut produsul intern brut al României, de 3,5 ori de când am aderat la Uniunea Europeană. Am depășit pragul de 100 de miliarde de euro care ne-au fost puse la dispoziție – investiții care se văd. Pentru cei din regiune, care se uită la procesul de aderare la Uniunea Europeană, noi suntem ținta pe care o văd. Aici vor să ajungă. Asta nu înseamnă că suntem perfecți sau că Uniunea Europeană este un proiect perfect.
Ca să protejăm Uniunea Europeană, nu putem să o punem într-o căsuță de sticlă și în vitrină, să nu se atingă nimeni de ea decât când se șterge praful din când în când. Nu aceasta este felul în care Uniunea Europeană trebuie protejată. Ea trebuie protejată asigurându-ne că este din ce în ce mai puternică și recunoscând că parte din critici sunt legitime. Recunoscând că trebuie să fim și într-un moment aproape de refondarea UE, în felul în care trebuie să ne asigurăm că și cetățenii sunt partea obiectivelor setate împreună, trebuie să ne asigurăm că resursele care sunt puse la dispoziție pentru mediul de afaceri, pentru societatea civilă, pentru cetățeni, pentru modernizarea multor servicii publice sunt accesibile, că presiunea pe care o punem pentru reforme în cadrul Uniunii Europene este una corect ajustată, astfel încât să nu se piardă din oportunități, dar să putem să mergem înainte.
Trebuie să păstrăm acest echilibru între spațiu urban și spațiu rural și aici, în România, are o miză și mai puternică pentru a se asigura că asta se întâmplă. Și da, pentru noi este important ca obiectivul pe care l-am pus în programul de guvernare, un obiectiv care are votul Parlamentului și toată legitimitatea acestui mandat în Parlament – acela ca granița Uniunii Europene să nu se mai oprească la granița noastră până la sfârșitul următoarelor mandate – este extrem de important, pentru că este o sursă de securitate pentru noi, este o sursă de dezvoltare economică și o sursă de influență mai mare și în interiorul Uniunii Europene, și în regiune.
Relația cu Republica Moldova este și va rămâne esențială. Premierul tocmai s-a întors din Republica Moldova și o să avem această discuție în sesiunea cu dumnealui. Eu voi merge împreună cu președintele Nicușor Dan, pe 31 august, ziua în care celebrăm limba română, și-l avem alături de noi, în lucrările reuniunii de mâine, pe ministrul de externe Mihai Popșoi.
În Ucraina, ieri, guvernul a fost reprezentat de ministrul apărării Ionuț Moșteanu și au avut loc acolo și discuții cu Keith Kellogg, emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Din nou, parcursul lor european, pacea în regiune și capacitatea noastră de a fi buni vecini în procesul de a obține pacea sunt elemente esențiale pentru viitorul nostru și pentru viitorul Uniunii Europene.
În cadrul discuțiilor despre Republica Moldova și Ucraina, precum și în cadrul discuțiilor negocierilor pentru cadrul financiar multianual, intensificăm relațiile cu partenerii noștri în interiorul Uniunii Europene. Pentru România nu este suficient că suntem toți membri ai aceleiași Uniuni Europene, trebuie să ne asigurăm că ne așezăm la masa negocierilor pentru obiectivele noastre, că am făcut eforturile strategice necesare să întărim din alianțele și parteneriatele pe care le avem, cu state care au obiective similare, pentru a merge împreună cu echipe comune de negocieri în dosarele de care ne pasă.
Angajamentul pe care ni l-am luat împreună, mai multe guverne succesive, de aderare la OCDE, se vede în aceste două luni de zile de când avem acest guvern, în ritmul în care au ajuns să fie îndepliniți indicatorii. Și rămânem ferm angajați în acest proces. Parlamentul este un partener de încredere pentru asta și vă mulțumim. Și este parte din aproape toate conversațiile bilaterale pe care le avem, la fiecare nivel. Și aici poate se vede cel mai clar cât de importantă este această dimensiune pe care o vrem și mai mult în viitorul diplomației.
Politica externă nu este personală și nici măcar nu este doar a instituției Ministerului Afacerilor de Externe. Politica externă a României poate fi mai puternică dacă aceste bune intenții comune care există la fiecare palier au și claritate comună privind ambițiile noastre, claritate privind pașii care au fost făcuți înainte astfel încât fiecare întâlnire, fiecare vizită, să poată să avanseze pragmatic acel rezultat. Asta înseamnă că trebuie să discutăm mai mult între noi, trebuie să ne împărtășim rezultatele fiecărui grup de lucru, fiecărei vizite și trebuie să stăm ancorați și clari în obiectivele mari, indiferent de diferențele care pot să apară pe alte paliere.
Avem de asemenea componenta de diplomație economică, unde mediul privat este cât se poate de hotărât să participe. Evident, este în primul rând obiectivul dumnealor și aceasta poate să fie o componentă care contribuie semnificativ la bugetul pe 2026.
Avem alături de noi mai mulți rectori și le mulțumesc întrucât componenta de diplomație academică este o direcție pe care o putem crește. Avem această realitate demografică, în care numărul studenților români este în scădere și din rațiuni demografice. Avem în mediul academic și deschiderea, și resursele, pentru a ne asigura că suntem gazde bune și pentru studenți din mediul internațional. Și asta nu este ceva ce intră în competiție cu experiența studenților români, din contră, crește și pentru ei valoarea, asigurând un mediu internațional și aici, și acasă, și pentru noi în diplomație este o investiție pe termen mediu și lung. Pentru că odată ce cineva a cunoscut România, mai ales ca student, va rămâne cel mai probabil un prieten al României pe parcursul întregii cariere.
În centrul misiunii noastre sunt oamenii. România nu este doar aici, în interiorul granițelor sale. România este peste tot unde sunt români. Da, construim drumul înapoi spre casă, așa cum și-a luat angajamentul și președintele Nicușor Dan, și tot ecosistemul necesar, pe oriunde avem comunități de români, să păstreze puternică legătura cu România, dar mai ales să fie mai bine coagulată acolo unde au decis să trăiască. Toți ne cer această energie, această capacitate de a găzdui comunitățile astfel încât să se cunoască mai bine între ei, să se poată sprijini reciproc mai mult, să capătă o putere mai mare ca și comunitate. Și inclusiv rețelele pe care le avem de români în diverse instituții și în diverse organizații trebuie să își găsească acasă gazdele de care au nevoie pentru a se cunoaște mai bine reciproc și pentru a acționa mai coerent împreună cu noi pentru ce vrem să obținem împreună pentru România.
Și toate lucrurile acestea au nevoie de resurse până la urmă. Și da, suntem într-un moment în care fiecare minister, fiecare dintre noi cei care suntem în serviciu public, trebuie să ne uităm cu grijă la faptul că nu avem atât de multe resurse la îndemână în această perioadă și trebuie să fim responsabili cum le chibzuim. Însă sunt câteva lucruri care trebuie făcute. Trebuie să ne întărim echipa. Avem aici în sală, senioritate, experiență, înțelepciune, putere și influență, avem nevoie să alăturăm la asta energia unor generații noi. Și de aceea avem deschis concursul pentru a intra în corpul diplomatic, fără să punem presiune pe buget, fără să umflăm organigrama. Este foarte clar că următorul deceniu al diplomației are nevoie de acest echilibru între senioritate, experiență, prestigiu și energia, dinamismul, viteza de acțiune, capacitatea de a înțelege noile tehnologii și noul mediu informațional al noilor generații și le așteptăm alături de noi în echipa Ministerului Afacerilor Externe.
Apoi este cazul să vorbim și despre patrimoniu și o să discutăm în sesiunile care urmează despre asta. Mulți dintre dumneavoastră știți, pentru mine a fost o surpriză, am găsit în minister inclusiv un inventar al multor clădiri pe care le avem în afara României, care nu mai sunt în acest moment folosite, pentru că nu au avut investițiile necesare ca să poți să deschizi ușa oaspeților. O parte din lista acestor clădiri care urmau să fie vândute sau refăcute datează din mandatul domnului Pleșu. Avem și o soluție pentru asta, un fond de investiție în patrimoniu, care să nu pună presiune mare pe bugetul de stat, ci să fie finanțat practic din închirierea acelor spații pe care nu le folosim, care nu ne sunt necesare, în special în locuri unde nu avem misiuni active.
Trebuie să vorbim și despre noile tehnologii. Pentru că sunt, nu puține, instituțiile mai multor țări, ministere al Afacerilor Externe, care au început să introducă noi tehnologii în felul în care lucrează. Și este necesar să o facem și noi. În primul rând, digitalizarea serviciilor consulare. Și aici s-au făcut mulți pași și vom finaliza acest proces. Însă, și în instrumentele noastre de analiză, în felul în care colaborăm, avem nevoie de asta pentru a ne asigura că avem viteza de reacție necesară.
Succesul diplomatic al României depinde de dumneavoastră. De munca pe care o facem, fiecare de aici zilnic, de negocierile purtate, de capacitatea de a rezista presiunilor, poate a unei atenții publice din ce în ce mai intense. De capacitatea pe care o vom avea împreună în anul, în anii care urmează, de a ne avea cetățenii alături și de a lucra în cadrul mai larg al societății. Și munca asta asta nu e întotdeauna vizibilă și nu e întotdeauna ușor de măsurat la fiecare pas. Dar realitatea este că fiecare dintre cei care suntem aici pe scenă, fiecare dintre acei care suntem aici în sală, vom fi măsurați după rezultat.
Anul viitor ne vom reîntâlni împreună, poate tot aici. Însă ne vom reîntâlni împreună cei care au reușit nu doar să livreze rezultate, ci și să construiască susținere pentru rezultatele respective. Aștept cu nerăbdare sesiunile în care lucrăm împreună. Știu că mulți dintre dumneavoastră aveți idei, propuneri. Am primit peste o mie de propuneri înainte de această reuniune, de la membri din Ministerul Afacerilor Externe, din misiunile diplomatice, de la experți din afara ministerului. Construim acum cadru să putem să le punem împreună pentru fiecare dintre soluțiile care ne sunt necesare.
Și aș închide tot cu Enescu. Asta pentru că în această perioadă găzduim la București, nu-i așa, peste 28 de țări în festival și este o bună reamintire cât de puternică este diplomația României în fiecare domeniu în care ea se manifestă: “Impasuri a mai avut omenirea și le-a depășit pe toate cu o vitalitate eroică. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta și nu ne va lipsi nici nouă.”
