Blazonul fals al excelenței – Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”
Cum este falsificat palmaresul educațional pentru a masca fraude. Prestigiul unei deja foste școli de elită, distrus practici din culise
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București este una dintre instituțiile cu tradiție ale educației românești. Mai bine zis, a fost! De generații, numele liceului a fost asociat cu performanța academică, disciplina intelectuală și formarea unor elevi care au marcat mediul universitar și profesional. Acum nu mai reprezintă un reper al educaţiei. Reputația istorică este distrusă de ceea ce se întâmplă, astăzi, în interiorul instituției.
În ultimii ani, imaginea de excelență a colegiului este menținută artificial printr-un mecanism care transformă palmaresul educațional într-un instrument de marketing. Rezultatele sunt prezentate selectiv, competițiile găzduite de colegiu sunt reinterpretate ca performanțe proprii, iar succesul școlii este ambalat într-o narațiune publică atent controlată.
Totul pentru a ascunde o periculoasă fraudă. Blazonul fals al școlii este folosit doar să aducă beneficia financiare conducerii școlii. Asta în detrimentul formării educaționale autentice a viitoarelor generații.
Opulența afișată de directoarea Ionela Nina Neagoe și Roxana Banu, directoarea adjunct a colegiului, mărturii ale unora dintre părinți și cadre didactice explică nivelul de degradare a actului didactic. Mai mult, iese la iveală mecanismul prin care Ionela Neagoe, Roxana Banu şi alţi profesori prieteni au transformat un colegiu de prestigiu într-o afacere de familie, în care domină impostura, abuzurile, ipocrizia. Totul pentru a aduna averi.
Sistemul este unul în care rezultatele școlare, evaluarea elevilor și accesul la competiții sunt influențate de relații, favoruri și presiuni (directe și indirecte). Palmaresul educațional nu mai este rezultatul autentic al muncii elevilor și profesorilor, ci un ambalaj care ascunde un mecanism intern profund corupt.
„Performanța” ca strategie de imagine, pentru a atrage părinţi cu bani
Raportul dintre imaginea de excelență a liceului și rezultatele reale obținute în competițiile majore este principalul barometru care atrage atenția. Am verificat rezultatele școlare din ultimii 20 de ani, din surse deschise: rapoarte ale școlii și ISMB. Nimic notabil!
Dacă o instituție educațională pretinde performanță sistemică, aceasta ar trebui să fie reflectată constant în rezultate obținute la etapele superioare ale competițiilor academice: faze municipale, naționale sau internaționale ale olimpiadelor școlare. Tocmai acolo unde evaluarea este externă și unde mecanismele interne de influență nu mai funcționează.
În schimb, o mare parte din „palmaresul” prezentat public este construit din rezultate obținute la nivel intern sau local. Participări la competiții organizate în interiorul școlii, diplome acordate în etape preliminare sau concursuri găzduite de colegiu sunt prezentate în comunicarea publică drept indicatori ai excelenței academice. Acces la aceste competiţii au doar elevii ai căror părinţi cotizează, prin plata meditaţiilor impuse de gruparea Neagoe.
Această strategie creează impresia unei activități academice intense și a unei performanțe constante. În realitate, diferența dintre imagine și rezultate devine vizibilă atunci când privirea se mută către competițiile cu evaluare externă.
Acolo unde criteriile sunt independente, ”performanța” școlii se diminuează considerabil. Și se vede!
Actorii principali ai degradării
- Orice sistem de acest tip are nevoie de două condiții pentru a funcționa:
- control asupra narativului public;
- control asupra mecanismelor interne de evaluare și selecție.
În cazul Colegiului „Gheorghe Lazăr”, aceste două dimensiuni sunt concentrate în jurul conducerii instituției.
În centrul sistemului se află directoarea colegiului, Ionela Nina Neagoe, aflată de aproape trei decenii într-o poziție de influență în interiorul școlii. Un personaj interesant, care a ajuns de la o școală din Curcani (Călărași) direct la Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”. Ai spune, la prima vedere:
”Bravo!” și te-ai gândi că o astfel de prezență are în spate un palamers academic de excepție. Deziluzie însă: a terminat facultatea cu medii mediocre, de 5 și 6, cu o singură sclipire la discplina ”Folclor”, unde a obținut nota 10.
Dar ambiția nu este disciplină academică. Iar prin ambiție și jocuri de culise, doamna actual director al Colegiului reușește, așa cum a reușit și în viață, să ambaleze eșecurile și jocurile de culise în performanță.
În spațiul public, Neagoe se prezintă drept un promotor al ideii că performanța școlară se poate obține fără meditații și fără presiuni asupra elevilor.
În plan intern, la Lazăr, ea a pus la punct un mechanism, în care meditațiile sunt moneda de schimb pentru note, pentru acces la evaluări favorabile sau pentru participarea la anumite competiții. A creat chiar și un ”centru educational”, pe strada Gazelei nr. 23, unde ea oferă meditații la limba română. Multora dintre elevi, pe bani mulți și în afara liceului! Și a adăugat și alți profesori, în același “centru”.
Sistemul nu funcționează prin ordine explicite, ci printr-o cultură instituțională bine înțeleasă de toți actorii implicați. Elevii care intră în circuitul meditațiilor gestionat de grupare primește tratament preferențial: evaluări mai indulgente, note bune, acces la competiţii şcolare, olimpaide.
Cine refuză, devine vulnerabil. Este izolat, blamat, devine sacul de box, este împins către un transfer spre alte școli pentru a elibera locul pentru un nou transfer profitabil.
Meditațiile transformate în taxă de protecţie
Meditațiile sunt o realitate larg răspândită în sistemul educațional românesc. În multe cazuri, ele reprezintă o formă legitimă de pregătire suplimentară. La ”Lazăr”, meditațiile sunt o formă de presiune pentru a obţine note bune, un loc în şcoală, acces la subiecte pentru teste şi examene. O taxă de protecţie, o taxă prin care părinţii au senzaţia că au cumpărat performanţă, când, de fapt, îşi înzestrează proprii copii cu impostură.
La „Lazăr”, dacă te meditezi cu gruparea Neagoe obții:
- evaluări mai blânde și note mai mari;
- acces la subiecte sau indicii pentru teze și evaluări;
- participarea la olimpiade și concursuri;
- statutul de elev „favorit” în interiorul școlii.
În schimb, elevii care nu intră în acest circuit sunt supuși unor presiuni constante: testări frecvente, note scăzute, etichetări sau sancțiuni disproporționate.
Într-un asemenea climat, motivația academică este înlocuită de un mecanism de supraviețuire, bazat strict pe o componentă financiară. Pe principiul ”eu nu te oblig, dar dacă nu te meditezi la noi, nu faci față la Lazăr”, mulți dintre copii sunt nevoiți să își caute alte școli. Elevii nu mai merg la școală pentru a obține educație, competențe. Părinții nu mai plătesc pentru performanță, ci pentru protecție, impostură.
Rolul rețelelor de influență
În jurul conducerii instituției gravitează și alți actori care consolidează acest sistem. Alţi profesori, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Un membru de vază al grupării este profesoara de limba engleză Roxana Banu, promovată recent în funcția de director adjunct, pentru a controla oficial rețeaua. Omul cheie pentru a intra la colegiul Gheorghe Lazăr. În jurul acesteia planează numeroase suspiciuni legate de procesul de admitere în clasa a V-a, etapă în care disciplina Limba Engleză are rol decisiv.
Faptul că Banu a predat, timp de doi ani, la clasa în care învață propriul copil nu a fost văzut ca un vădit conflict de interese. A fost nevoie de numeroase sesizări şi de presiuni mediatice pentru a fi restabilită legea.
Doamna Banu este protejată. De către directoarea Neagoe, de către rețeaua de influență complice din cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Cu această armură, ea controlează etapele de selecție a elevilor. Admiterea în gimnaziu, la ”Lazăr” este primul filtru al unui sistem în care relațiile, meditațiile și favorurile influențează parcursul școlar.
Fabricarea unui palmares convenabil
Pentru a rămâne pe piaţă, blazonul colegiului trebuie menţinut sus. Nu pentru a oferi un act didactic de calitate, ci pentru a vinde, scump, note şi un palmares şcolar falsificat.
Construirea unui palmares educațional care susține reputația publică a liceului se face tot prin tranzacţii de culise. Se plăteşte nota, se plăteşte subiectul pentru examenele şi olimpiadele susţinute în cadrul şcolii. Asta se ascunde în spatele acestui fals blazon. Că doar nu intră cine merită la Lazăr, intră cine poate. Financiar sau ca putere și influență!
Elevii favorizați obțin diplome și rezultate la competiții interne sau locale. Aceste rezultate sunt promovate intens în comunicarea oficială a școlii și devin dovada „excelenței”.
Blazonul liceului atrage apoi noi generații de părinți care își doresc accesul copiilor într-o instituție prestigioasă. O parte dintre aceștia acceptă tacit regulile sistemului și intră, la rândul lor, în circuitul meditațiilor.
Cercul se închide perfect.
Diplomele consolidează imaginea publică a liceului, iar imaginea atrage noi participanți la mecanismul care produce acele diplome. False și periculoase pentru viitoarele generații
Olimpici „din curtea școlii”
Consecința directă a acestui model este apariția unei performanțe limitate la nivel local. Lucru uşor verificabil în toate sursele deschise existente: rapoarte şcolare, pagini web ale ISMB, ale colegiului.
Atât timp cât selecția pentru competiții este influențată de mecanisme interne, rezultatele rămân în zona controlată de școală. În momentul în care elevii ajung în etape superioare – acolo unde evaluarea este externă – diferențele devin evidente.
De aceea, palmaresul real al colegiului este dominat de rezultate locale sau interne, în timp ce performanțele majore sunt rare. Lazăr are olimpici doar de curtea școlii.
Tradiția a devenit impostură la Colegiul ”Lazăr”
Tradiția nu poate funcționa la nesfârșit ca o mască. Când rezultatele sunt cosmetizate, când evaluarea elevilor devine instrument de presiune și când accesul la oportunități educaționale este tranzacționat financiar (se cumpără, ce să ne ferim de cuvinte!), atunci excelența devine o impostură.
Mai grav este impactul asupra elevilor.
În loc să fie formați într-un climat al meritului și competenței, ei învață că succesul depinde de relații, favoruri și tranzacții informale. Este o formă de educație periculoasă, care formează greșit noile generații. Nu este vina elevilor pentru ceea ce învață: succesul se cumpără.
Astăzi, palmaresul educațional este doar ambalaj de marketing. Lazăr nu mai produce excelență. Produce doar impostură. Iar când impostura înlocuiește meritul, degradarea morală devine inevitabilă.
Ar fi extraordinar ca toate cele de mai sus să fie opinii subiective, răutacioase, culese de la ”părinți parveniți” și ”profesori frustrați”. Nimic mai simplu: Agenția Națională de Integritate, Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Consiliul Național împotriva Discriminării… alte instituții ale statului, aruncați, vă rugăm, o privire în curtea școlii doamnei Neagoe! Ne-am cere scuze public dacă aceste practici nu se confirmă în urma unor controale. Unele adevărate, nu cumpărate de doamnele Neagoe și Banu, cu banu` dat de părinți, la meditații, pe Gazelei nr. 23. O adresă din București, nu Curcani (Călărași)
FOTO:
