erdogan
Distribuie articolul:

„Europa riscă o nouă Ucraina” în Marea Egee, avertizează Grecia, care cere NATO, ONU și UE să oprească Turcia înainte să declanșeze o invazie a insulelor grecești!

Europa riscă o nouă Ucraina, de data aceasta în Marea Egee, avertizează ministrul de Externe al Greciei într-o scrisoare trimisă către NATO, ONU și Uniunea Europeană, cărora le cere să intervină urgent, înainte ca Turcia să-și pună în practică amenințările și să atace insulele grecești. Conform publicației Politico.eu, Guvernul elen reclamă amenințările președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, care a avertizat fățiș că Grecia s-ar putea trezi „într-o noapte, când va veni momentul”, cu insulele din Marea Egee ocupate de armata turcă.

Declarațiile lui Erdoğan sunt „neprovocate, inacceptabile și o insultă la adresa Greciei și a poporului grec”, reclamă Atena. Nikos Dendias, ministrul de Externe al Greciei, avertizează în scrisorile remise luni și marți forurilor internaționale: „Nefăcând acest lucru la timp (adică intervenind pentru a-l potoli pe Erdoğan – n. red.) sau subestimând gravitatea problemei, riscăm să asistăm din nou la o situație similară cu cea care se desfășoară în prezent într-o altă parte a continentului nostru“. Aluzia la invazia Rusiei în Ucraina este mai mult decât străvezie.

„Putem veni brusc într-o noapte, când va sosi momentul”

Erdoğan a escaladat și mai mult conflictul cu Grecia în ultimele zile, aducându-l la un nivel extrem de periculos. Dictatorul turc a lansat provocări și anul trecut, jucând – ca și Putin în Rusia – cartea naționalismului și a revendicărilor teritoriale pentru a acoperi gravele probleme economice ale țării.

Ankara acuză Grecia că-și consolidează militar insulele din Marea Egee, aflate în apropierea coastei Turciei. Într-o amenințare foarte directă, Erdoğan le-a transmis grecilor: „Putem veni brusc într-o noapte, când va sosi momentul. Ei (grecii – n. red.) au insule în posesia lor, au baze pe aceste insule. Dacă amenințările nelegitime împotriva noastră continuă, răbdarea noastră are o limită”. Afirmația a fost făcută marți, în timpul unei vizite pe care Erdoğan a făcut-o în Bosnia-Herțegovina, unde Turcia speculează existența unei însemnate populații musulmane (aproximativ 50%) pentru a-și extinde influența.

Grecia s-a sesizat imediat și a reacționat, calificând comentariile lui Erdoğan „în mod deschis amenințătoare“. Ministrul de Externe grec spune că în acest moment a apărut pericolul unui nou potențial conflict: „Atitudinea Turciei este un factor destabilizator pentru unitatea și coeziunea NATO, slăbind flancul sudic al Alianței într-un moment de criză. Grecia este în prezent martoră la una dintre cele mai grele perioade ale sale din ultimii ani. Natura și tonul deschis amenințător sunt mai mult decât evidente, înlăturând astfel orice îndoieli cu privire la scopul urmărit, precum și orice acuzații potrivit cărora ar avea doar motive interne în vederea următoarelor alegeri din țară”.

Cu retorica naționalistă și revanșardă, Erdoğan a reușit să mobilizeze o largă parte a populației turce și a redeșteptat puternice sentimente antigrecești.

Descoperirea zăcămintelor de hidrocarburi și problemele interne ale lui Erdoğan au reîncins un conflict vechi de 100 de ani

Rădăcinile conflictului dintre Turcia și Grecia sunt foarte adânci. După Primul Război Mondial, Grecia încurajată de Aliați a încercat să ocupe o mare parte din Anatolia, urmând ca ulterior să primească și Constantinopole (devenit ulterior Istanbul). Dar turcii conduși de Ataturk au pornit un război de independență și, susținuți masiv de italieni, au reușit să-i învingă și să-i expulzeze pe greci din Anatolia.

Insulele din Marea Egee au rămas însă, prin tratatele semnate ulterior, în stăpânirea grecilor. Ambele țări aflate în conflict le revendică. Grecii spun că le-au colonizat și le aparțin încă de acum peste 2.500 de ani. Turcii spun că le-au cucerit în perioada Imperiului Otoman.

Mai multe decenii, calitatea de aliați în cadrul NATO a făcut ca Grecia și Turcia să pună deoparte neînțelegerile. Venirea lui Erdoğan la putere și problemele economice din ultimii ani au redeschis însă cearta, pe măsură ce noul sultan a eliminat instituțiile democratice din Turcia și a apelat la o politică pe care specialiștii au calificat-o drept „neo-otomanism”. Acum, Turcia vrea cu atât mai mult insulele cu cât s-au descoperit zăcăminte de hidrocarburi. Disputele bilaterale vizează granițele maritime, revendicăriler asupra platformelor continentale și a vechiul conflict privind insula Cipru.

Grecia a acordat armatei americane acces nelimitat la baze cheie în cadrul unei actualizări a acordului lor de cooperare în domeniul apărării reciproce în octombrie 2021, ceea ce i-a înfuriat teribil pe turci. Erdoğan a întrerupt toate discuțiile bilaterale cu Grecia în luna mai a anului trecut, după ce premierul grec Kyriakos Mitsotakis i-a îndemnat pe legislatorii americani să blocheze vânzările de arme către Turcia. Provocările militare s-au intensificat la scurt timp după aceea, creând o situație extrem de tensionată.

Sursa ziaristii.com

Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.