Descentralizarea sistemului de educație, o afacere imobiliară pentru primării: ce se va întâmpla cu terenurile și clădirile liceelor abandonate
Noile legi ale educației prezentate de ministrul Ligia Deca vor aduce o mare schimbare în privința patrimoniului unităților de învățământ din România, ceea ce ar putea oferi noi oportunități de afaceri imobiliare pentru primăriile din țară.
Proiectele prezentate de Ligia Deca propun atât modificări privind clădirile liceelor, cât și terenurile pe care le dețin unitățile de învățământ. Ministerul Educației va pierde puterea decizională în aceste situații, iar consiliile locale și județene vor putea să aibă afaceri imobiliare.
„Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a Consiliului Local, fără avizul conform al ministrului educației, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, județean și național”, scrie în proiectul pentru legea învățământului preuniversitar.
Adică Consiliul Local poate decide oricând, fără niciun aviz de la Ministerul Educației, ce să facă cu terenurile și clădirile în care nu se mai desfășoară activități didactice. Terenul și/sau clădirea trebuie să rămână în „serviciu public de interes local, județean și național”, dar nu este definit serviciul public, ceea ce le lasă consiliilor mult spațiu de interpretare a legii.
Cele mai afectate licee de această modificare vor fi cele agricole, silvice sau tehnologice, licee care pe vremea lui Ceaușescu aveau ateliere sau chiar terenuri agricole unde elevii putea face practică. După 1989 au devenit școli profesionale și apoi au fost transformate din nou în licee, însă terenurile și clădirile au rămas astăzi nefolosite. La fel și în cazul comunelor, satelor, orașelor în care a scăzut numărul elevilor și spațiile unităților de învățământ rămân nefolosite, iar acest lucru va permite consiliilor locale să intervină și să preia spațiul.
Potrivit Codului Administrativ, „serviciile publice pot fi servicii de interes economic general şi servicii noneconomice de interes general”. Interesul economic general poate ajuta primăriile să desfășoare numeroase activități, care pot fi justificate prin „serviciu public”. Se oferă o mare oportunitate primăriilor să desfășoare noi afaceri imobiliare, cu terenurile și clădirile liceelor care astăzi nu mai sunt folosite.
În cazul în care inspectoratele școlare vor decide că au nevoie de noi spații pentru școlile care au pierdut terenul/clădirile, atunci primăria va fi nevoită să pună la dispoziție terenurile/clădirile preluate sau, dacă nu va mai fi posibil, atunci să ofere ale terenuri/clădiri.
„În cazul în care, după schimbarea destinației spațiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului educațional în context formal, nonformal și informal se poate relua, existând solicitări din partea comunității locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înființarea, respectiv extinderea activității unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale sau să asigure un alt spațiu corespunzător realizării unui act educațional de calitate”, arată proiectul de lege.
Dacă o primărie va deschide un hotel într-o clădire veche de liceu, atunci nu mai poate transforma clădirea respectivă din nou în unitate de învățământ. Astfel, primăria va fi nevoită să piardă o grămadă de bani pentru o nouă clădire pentru liceu sau elevii nu vor avea acces la educație.
Unul dintre cei mai mari susținători ai acestor afaceri imobiliare a fost chiar Ludovic Orban, fostul premier, care din 2020 susținea aceste modificări. Orban voia să le dea primarilor dreptul să facă ce vor cu terenurile și clădirile unităților de învățământ. Proiectul prezentat de Ligia Deca vorbește de un „serviciu public”, dar nu exclude interesele economice.
„Foarte multe autorități locale au proiecte de centre, de diferite investiții, ei pot să folosească aceste clădiri, aceste active și cred că trebuie să analizați cu mare seriozitate toate solicitările autorităților locale pentru că este necesar să nu mai ținem active pe care n-avem capacitatea să le administrăm și care nu sunt folositoare pentru că nu mai există în momentul de față populație școlară”, spunea Ludovic Orban, către Monica Anisie, fostul ministru al educației, în 2020.
Sursa psnews.ro