Ionela Neagoe: “Tănase Scatiu” al Colegiului “Gheorghe Lazăr” – De la mediocritate la putere prin folclor și politică
Ionela Neagoe, „Tănase Scatiu” de la colegiul Gheorghe Lazăr
Dacă Duiliu Zamfirescu ar fi trăit astăzi, poate că modelul pentru romanul său „Tănase Scatiu” nu ar fi fost un boier arendaș de secol XIX, ci un personaj chiar din inima sistemului educațional românesc: Ionela Nina Neagoe, actualul director al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”.
În literatura română, Duiliu Zamfirescu a surprins magistral tipologia parvenitului: un personaj de origine modestă, cu educație precară, dar cu o ambiție feroce și cu instinctul de a-și construi rețele prin care să acceadă la putere și avere. Scatiu nu înțelege noblețea vechii boierimi, dar o exploatează pentru a-și consolida poziția.
Peste mai bine de un secol, figura acestui personaj literar își găsește un corespondent tulburător de actual în sistemul educațional românesc: Ionela Nina Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București. Povestea ei, dacă n-ar fi reală, ar părea scrisă de Zamfirescu. De la Curcani la Lazăr – drumul unei ambiții fără strălucire
Ionela Neagoe nu s-a remarcat prin rezultate academice deosebite. Din contra. Absolventă a Liceului Pedagogic cu o medie de 7, viitoarea „stăpână” a Lazărului a trecut prin facultate la fel de mediocru. Studenta Ivan Nina-Ionela (numele ei de domnișoară) a încheiat primul an cu media 6,35. Confruntată cu dificultăți academice, a cerut să continue la „fără frecvență”. A promovat fiecare an cu medii generale între 5,75 și 7,57.
Teza sa de licență – ca viitor om de litere – este din materia ”Folclor”. La care, evident, obține nota 10. Notă care o ajută să devină un cadru didactic licențiat, însă pentru materia ”Limba Română”. Domeniu în care abia a supraviețuit în facultate, potrivit mediilor de 5 pe linie, din toți anii universitari.
Expertiza în „folclor” i-a adus Ionelei Neagoe o „gură mare”, cu care și-a făcut loc în sindicatele profesorilor. Și, cu ajutorul sindicatului, de la o școală din Curcani (județul Călărași) a ajuns direct la Colegiul Lazăr din București. Iar de aici a început ascensiunea… Drum de „Scatiu”: de la mediocritate la putere
La fel ca personajul lui Zamfirescu, Ionela Neagoe nu s-a remarcat prin merite intelectuale. A avut în schimb ”o gură mare” și ambiție, prin care a reușit să activeze în zona sindicatelor profesorilor. Cu acest sprijin sindical, ea a ajuns la Colegiul ”Gheorghe Lazăr”.
Soarta i-a surâs, iar tânăra din Curcani (Călărași) reușește, datorită contextului din mediul educațional din perioada 1997 – 2004, să obțină titularizarea la școală. Sprijinită de directorul de atunci, domnul profesor de matematică Nicolae, ea devine profesor titular de catedră la Limba Română.
Noi o să ignorăm bârfele legate de o relație de amor dintre tânară (pe atunci) Ionela Neagoe și directorul colegiului Lazăr. Nu o să ignorăm, în schimb, faptul că Ionela Neagoe ajunge director adjunct, cu sprijinul necondiționat al directorului Nicolae. Moșia Lazăr
Ceea ce pentru Scatiu era moșia Comăneștenilor, pentru Neagoe este Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. De aproape trei decenii, instituția a devenit instrumentul unei rețele construite cu migală: accesul la colegiu și performanța școlară sunt filtrate prin bani, influență și meditații. Din 2005 până în 2016, Nina-Ionela Neagoe a fost director adjunct, perioadă în care s-a lipit de Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5. Relația dintre ei nu a fost doar administrativă: numele Ionelei Neagoe apare în dosarele instrumentate împotriva lui Vanghelie, unde a fost reclamată că „a luat bani și nu a livrat” – adică a cerut sume pentru înscrierea unor copii la Lazăr, dar nu și-a respectat promisiunea. A scăpat din dosare, devenind martor protejat.
Din 2016, printr-o „lovitură de palat”, a devenit director plin al colegiului, deși pierduse concursul. A contestat rezultatul și, prin influența acumulată, a reușit să anuleze procedura, rămânând pe funcție.
Rețeaua Lazăr, controlată de Neagoe
Profesorii valoroși au fost marginalizați, iar elevii au învățat rapid regula nescrisă: fără meditații și fără „cotizații”, notele mari sunt iluzorii. Sub această aparență de „reformator”, Neagoe perpetuează un sistem de dependențe și complicități care degradează actul educațional. Ea pozează în „om de litere”, dar studiile și notele sale contrazic această imagine. Pozează în reformator, dar cultivă un sistem bazat pe note preferențiale, acordate pe criterii financiare sau de loialitate.
Din cauză că a devenit deja veșnică la Lazăr (peste 20 de ani doar la conducerea colegiului), Neagoe începe să uite. Ea acuză unii elevi că ”vor să treacă prin școală așa cum au trecut și părinții lor: Prin influență și bani”. Uită că părinții acuzați îi sunt foști elevi. Care erau obligați, și atunci, să cotizeze dacă vor note mai bune. De la folclor la politică
Dacă pentru Tănase Scatiu arenda a fost cheia ascensiunii, pentru Ionela Neagoe cheia s-a numit politică. A intrat în grațiile primarului Marian Vanghelie, pe vremea când acesta controla Sectorul 5.
După Vanghelie, Neagoe s-a reorientat, păstrându-și mereu „spatele politic”. Iar cea mai de notorietatea acțiune a sa este celebrul debut de an școlar, 2022, care l-a avut ca invitat de onoare la George Simion!
Tănase Scatiu, redivivus
Într-o analiză literară comparativă, personajele Neagoe și Tănase Scatiu se aseamănă. Paralela este izbitoare: Origini modeste, dar ascensiune prin conjuncturi și relații. • Mediocritate intelectuală, dar multă energie și pragmatism. • Lipsă de scrupule, folosirea poziției pentru avantaje personale. • Construirea unei rețele pentru a controla accesul și puterea. • Transformarea unei instituții (moșia – la Zamfirescu, colegiul – la Neagoe) într-un instrument personal de parvenire.
Dacă Tănase Scatiu reprezenta imaginea parvenitului brutal al secolului XIX, Ionela Neagoe este un Scatiu al secolului XXI: o combinație de folclor, politică și interese financiare, sub masca educației.
O concluzie tristă a unei drame, din păcate actuală
Mai devreme am comparat asemănările dintre personajul real, Nina-Ionela Neagoe și personajul fictiv, Tănase Scatiu. Drama este tocmai aceasta: de Scatiu nu prea a mai auzit noua generație, în schimb de Neagoe te izbești zilnic. Drama nu este doar a unui personaj, ci a unei instituții de elită, transformată într-un instrument al parvenitismului.
”Doamna” Nina-Ionela Neagoe declara recent, într-un cotidian central, că ”Așa e cu parveniții social!” – referindu-se la părinții care o reclamau că folosește meditațiile ca instrument de șantaj pentru note.
Iar aici, paralela literară devine avertisment: la fel cum Scatiu a compromis lumea boierimii, Ionela Neagoe riscă să compromită, prin rețeaua construită, însăși ideea de excelență în educație. Ca să o parafrazăm: ”Așa e cu parveniții social!”…
Salvați colegiul Lazăr. Un Apel sincer, către autorități și elite De prea mult timp, un colegiu de prestigiu este condus discreționar de un om mic, dar cu pretenții mari. Unde este Ministerul Educației? Unde este Inspectoratul Școlar al Municipiului București? Unde sunt elitele formate la Colegiul „Gheorghe Lazăr” și care astăzi se află în conducerea statului, la toate nivelurile?
Este timpul să intervină și să oprească acest proces de capturare a unui simbol al învățământului românesc. ”Lazăr” nu mai poate fi lăsat drept moșia unui parvenit. Să nu uităm: de peste 20 de ani, o absolventă la FF conduce Lazăr! E mai mult decât suficient!…
Urmărește și site-urile partenere:
CuSimo.ro, mediastiri.ro și andradolca.ghost.io