Skip to content
Guvernul a aprobat strategia biodiversității – 10% de natură strict protejată rămân doar pe hârtie
Agent Green, Declic, Greenpeace și Federația Peisaj Deschis: Aprobarea unei strategii nu poate ascunde un proces netransparent care a redus suprafețele propuse și a slăbit însăși definiția protecției stricte
București, 27 iulie 2026 – Agent Green, Declic , Greenpeace România și Federația Peisaj Deschis atrag atenția că aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 nu înseamnă că România și-a protejat biodiversitatea și nici că și-a îndeplinit angajamentul ferm de a pune minimum 10% din teritoriul național sub protecție strictă.
Salutăm faptul că ținta de 10% protecție strictă apare explicit în strategie. Este un pas necesar, obținut după șase ani de presiune din partea societății civile și a comunității științifice. Dar o țintă scrisă într-un document nu protejează singură niciun hectar. Pentru ca acest angajament să devină realitate sunt necesare desemnarea legală a suprafețelor, publicarea hărților, un regim de protecție fără echivoc, finanțarea compensațiilor și termene obligatorii de implementare.
Ministerul Mediului prezintă aprobarea strategiei în primul rând drept un jalon care deblochează fonduri PNRR de peste 972,4 milioane de euro. Ne bucurăm că România nu pierde acești bani. Însă biodiversitatea nu poate fi folosită doar pentru bifarea unui jalon financiar, în timp ce cele mai valoroase ecosisteme rămân expuse exploatării.
De la 2,3 milioane de hectare la o protecție fragmentată
Procesul început în 2020 pentru identificarea celor 10% din teritoriul României care trebuie lăsați naturii a pornit de la criterii științifice și de la aproximativ 2,3 milioane de hectare considerate eligibile. Prin modificări succesive și netransparente ale metodologiei, suprafața a fost redusă mai întâi la aproximativ 1,7 milioane de hectare, apoi, prin noi filtre administrative, la circa 1,4 milioane de hectare.
Ulterior, Ministerul Mediului a încercat să condiționeze protecția de acordul proprietarilor, administratorilor și autorităților locale. O astfel de condiție ar fi putut reduce suprafața finală la mai puțin de 700.000 de hectare, adică sub 3% din teritoriul țării. Organizațiile au documentat aceste reduceri în fișa tehnică transmisă autorităților și Comisiei Europene.
Acordul proprietarilor nu poate înlocui criteriile științifice și nu poate transforma protejarea unui interes public într-un drept privat de veto. Proprietarii și comunitățile trebuie consultați și despăgubiți corect și la timp, nu invitați să decidă dacă un ecosistem de importanță națională mai merită sau nu să existe.
Protecția strictă nu poate include exploatarea
În versiunile și propunerile discutate în cadrul procesului au apărut formule precum „management activ”, suficient de vagi pentru a putea permite exploatări forestiere, intervenții economice în zone umede sau alte activități incompatibile cu protecția strictă.
Intervențiile active pot fi justificate numai în situații excepționale, atunci când sunt necesare științific pentru restaurarea unui ecosistem sau menținerea unui habitat. Ele nu pot deveni o portiță pentru exploatarea comercială a resurselor. Un hectar desenat pe hartă, dar rămas deschis drujbei, vânătorii, excavatorului sau infrastructurii distructive, nu este un hectar strict protejat.
Un proces „participativ” doar în comunicatul ministerului
Ministerul afirmă că strategia a fost elaborată printr-un proces participativ, cu implicarea organizațiilor neguvernamentale și a experților. Organizațiile semnatare contestă această prezentare.
Participarea nu înseamnă invitarea societății civile la întâlniri în care deciziile sunt deja luate. Observațiile esențiale privind criteriile științifice, conectivitatea ecologică, eliminarea veto-ului proprietarilor, publicarea hărților și definirea fără echivoc a protecției stricte nu au fost integrate corespunzător.
Mai mult, publicul nu a avut acces real și complet la studiul-cadru, la metodologia finală, la toate hărțile zonelor candidate, la justificarea eliminării unor suprafețe sau la răspunsurile ministerului față de observațiile primite.
Versiunea strategiei publicată de minister menționează ținta de 10% și trimite la o Anexă I care ar trebui să conțină Planul național de acțiune, cu instituții responsabile, termene, finanțări și indicatori. La momentul anunțării aprobării, forma finală adoptată, anexele complete și hărțile care ar permite verificarea promisiunilor nu au fost puse la dispoziția publicului împreună cu comunicatul.
„Agent Green a pus proiectul «Scheletul României» pe masa Guvernului în mai 2020, imediat după lansarea Strategiei UE pentru Biodiversitate. Procesul a început promițător, dar în șase ani a fost încetinit, fragmentat și diluat. Astăzi, Guvernul sărbătorește aprobarea unei strategii, însă pădurile primare și seculare, râurile naturale și zonele umede continuă să fie distruse. Scheletul României nu poate fi făcut din hârtie. Vrem 10% protecție strictă reală, interconectată ecologic și garantată prin lege”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
„ Aprobarea acestei strategii este doar o nouă perdea de fum. Avem în acest moment la conducerea Ministerului Mediului cea mai opacă echipă din ultimele decenii în ceea ce privește transparența decizională. Instituția comunică triumfalist modeste acțiuni administrative tocmai pentru a-și ascunde lipsa cruntă de transparență și de realizări palpabile în protejarea naturii.Hârtiile nu înseamnă acțiune. Documentele oficiale emise până acum nu au protejat sub nicio formă pădurile primare și seculare ale României, nu au asigurat protecția strictă a procentului de 10% din ecosistemele valoroase și nu au oprit mafia lemnului sau tăierile ilegale de peste 10 milioane de metri cubi anual. Mai mult, fără o finanțare reală, acest document va rămâne doar o altă strategie sterilă, lipsită de impact. În forma actuală, Guvernul refuză să finanțeze protejarea mediului și a biodiversității. Este revoltător cum banii colectați de Administrația Fondului pentru Mediu din certificatele ETS sunt direcționați către programe complet tangențiale cu mediul, ba chiar spre susținerea industriilor cu emisii masive de CO2, în loc să meargă direct către salvarea ecosistemelor noastre.”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii pentru păduri și biodiversitate, Greenpeace România.
„Comunitățile au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu milioanele de hectare analizate din bani europeni și cine a decis eliminarea unor suprafețe valoroase. Nu acceptăm ca participarea publică să fie invocată pentru legitimarea unor decizii luate netransparent. Aproape un miliard de euro nu poate fi deblocat în numele biodiversității, în timp ce natura primește doar promisiuni. Cerem exact ce am cerut la începutul acestui proces, protecție strictă pe criterii științifice. Și asta pune parcurile naționale în lista de prioritate zero a zonelor ce ar trebui protejate de orice intervenție umană distructivă.”, campaigner, Comunitatea Declic.
Solicitările organizațiilor
Agent Green, Declic , Greenpeace și Federația Peisaj Deschis solicită Guvernului și Ministerului Mediului:
- Publicarea imediată a formei finale adoptate a strategiei, a Planului național de acțiune, a metodologiei, a studiului-cadru și a tuturor hărților zonelor candidate.
- Publicarea suprafeței exacte propuse pentru protecție strictă și a justificării științifice pentru fiecare categorie de ecosistem inclusă sau eliminată.
- Desemnarea legală a minimum 10% din teritoriul României ca rețea coerentă și interconectată de zone strict protejate, nu ca o colecție de insule fără funcționalitate ecologică.
- Eliminarea oricăror prevederi care condiționează desemnarea de acordul proprietarilor, administratorilor sau autorităților locale.
- Definirea fără echivoc a protecției stricte și excluderea exploatării comerciale, a vânătorii și a infrastructurii distructive. Intervențiile active trebuie permise numai atunci când sunt necesare pentru conservare sau restaurare și sunt fundamentate științific.
- Protejarea prioritară și integrală a pădurilor primare, cvasivirgine și seculare, a zonelor de non-intervenție din parcurile naționale, a râurilor naturale, zonelor umede, ecosistemelor carstice, costiere și marine, precum și a coridoarelor ecologice.
- Suspendarea tăierilor, construcțiilor și a altor intervenții distructive în zonele candidate până la finalizarea desemnării.
- Crearea unei linii bugetare permanente, inclusiv prin Administrația Fondului pentru Mediu, pentru plata unor compensații juste și prealabile proprietarilor și comunităților afectate de restricții.
- Stabilirea unui calendar public de desemnare și implementare, cu raportare anuală și monitorizare independentă.
- Clarificarea modului în care rezultatele proiectului finanțat din bani europeni au fost folosite și justificarea tuturor modificărilor aduse metodologiei și suprafețelor rezultate.
Comisia Europeană a confirmat că îndeplinirea jalonului PNRR presupune adoptarea legislației prin care România desemnează efectiv zonele de protecție strictă. Aprobarea unei strategii generale nu poate înlocui această obligație.
România nu are nevoie doar de o strategie pentru biodiversitate. Are nevoie de natură vie, protejată în teren. Așa că vom evalua forma finală a strategiei și toate anexele imediat ce vor fi publicate. Dacă rezultatele cartografierii finanțate din fonduri europene au fost eliminate sau alterate prin intervenții politice, vom sesiza Comisia Europeană, OLAF și celelalte instituții competente.
Urmărește și site-urile partenere: mediastiri.ro, cusimo.ro și andradolca.ghost.io
