Skip to content
ASFOR solicită recunoașterea lemnului ca resursă strategică a României și propune șase direcții de acțiune
Asociația Forestierilor din România a marcat Ziua Forestierului 2026 la Cheile Grădiștei, în cadrul Săptămânii Forestierului (7–11 septembrie), sub genericul „Pădurea, resursă strategică”. Mesajul central al ediției a fost unul singur: lemnul trebuie recunoscut oficial ca resursă strategică a României și introdus, ca atare, în strategiile naționale pe termen lung — energie, climă, locuire, industrie. În sprijinul acestui obiectiv, ASFOR a prezentat șase direcții de acțiune pentru perioada următoare.
Lemnul, în fiecare zi a noastră
Nu vorbim doar de lemn de foc. Lemnul face parte din viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi: casa în care locuim, mobila din ea, hârtia pe care scriem, ambalajele din care mâncăm și căldura din peste 3,5 milioane de gospodării. Este indispensabil și, în cele mai multe dintre aceste utilizări, de neînlocuit — singurul material de construcție care se regenerează și care stochează carbon în loc să îl emită.
Pădurea este principala resursă naturală regenerabilă a României, se află integral pe teritoriul național și ține în viață comunități de munte unde altă economie nu există. Potrivit Raportului Sectorial ASFOR 2025, sectorul forestier și al prelucrării primare a lemnului generează o contribuție economică de aproximativ 61 de miliarde de lei (circa 3,5% din PIB), un impact fiscal anual de peste 12 miliarde de lei și aproximativ 66.700 de locuri de muncă directe, majoritatea în zone rurale și montane, prin aproximativ 13.000 de companii.
O resursă strategică fără loc în strategii
Cu toate acestea, lemnul lipsește din documentele care decid viitorul țării. Strategia energetică nu îl tratează ca sursă de căldură pentru jumătate din gospodării. Politicile de locuire nu îl tratează ca material de construcție. Programele de finanțare pornesc și se opresc de la o perioadă de programare la alta, iar legislația se modifică mai repede decât o pot urmări firmele. O resursă de care depind milioane de oameni în fiecare zi nu poate rămâne în afara planificării pe termen lung.
ASFOR solicită recunoașterea explicită a lemnului ca resursă strategică națională și integrarea lui în strategiile sectoriale cu orizont 2030–2050: energie și climă, construcții și locuire, dezvoltare rurală, forță de muncă.
Șase direcții de acțiune
- Continuarea intervenției DR-24 din Planul Strategic PAC 2023–2027. Finanțarea investițiilor în tehnologii forestiere a modernizat parcul de utilaje al firmelor de exploatare, în majoritate IMM-uri din mediul rural, și a ridicat standardul de siguranță și de protecție a solului și a arboretului rămas. ASFOR consideră necesară menținerea acestei intervenții, cu o alocare cel puțin similară, în următoarea perioadă de programare.
- Motorină fără acciză pentru lucrările din pădure. Carburantul consumat de utilajele forestiere în parchet nu circulă pe drumurile publice, dar este accizat ca și cum ar face-o. Directiva 2003/96/CE privind impozitarea produselor energetice prevede expres posibilitatea aplicării de scutiri sau reduceri de acciză pentru carburanții utilizați în agricultură și silvicultură. România aplică deja acest regim pentru agricultură. ASFOR solicită extinderea lui la lucrările silvice, cu aceleași mecanisme de control.
- „Rabla pentru sobe”. Un program național de înlocuire a sobelor vechi, ineficiente, cu echipamente moderne de ardere a lemnului și a biomasei, adresat celor peste 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn. O sobă modernă reduce consumul și emisiile fără schimbarea combustibilului pe care oamenii îl au la îndemână — cea mai ieftină măsură de eficiență energetică disponibilă pentru mediul rural.
- „Un sat, un megawatt”. Instalații de mică putere pe biomasă, la nivel de comună, alimentate din resturi de exploatare și din lemn de calitate inferioară disponibil local, pentru încălzirea clădirilor publice și, acolo unde este posibil, a locuințelor. Energia rămâne în comunitate, banii rămân în comunitate. Propunerea a fost detaliată în panelul „Traseul biomasei în România – Biomasa până în 2030″, coordonat de Andrei Gherle.
- 25% lemn în construcțiile publice. O țintă națională ca un sfert din construcțiile publice noi să fie realizate pe structură de lemn — material regenerabil, cu amprentă de carbon redusă și lanț de producție integral românesc, de la pădure la șantier. Tema a făcut obiectul seminarului profesional „Case și construcții din lemn”.
- Formare profesională și instruire continuă. O resursă strategică are nevoie de oameni pregătiți. Activitatea forestieră este una cu risc ridicat, iar riscul se reduce prin instruire și prin cunoaștere actualizată. ASFOR susține un cadru coerent de formare și informare continuă pentru cei care lucrează în sector, pentru a crește nivelul de pregătire, siguranța muncii și încrederea în meserie.
Rostul unei zile a breslei
În deschiderea sesiunii festive, președintele ASFOR, dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, a explicat de ce breasla forestierilor are nevoie de o zi a ei:
„Sunt meserii care se văd și meserii care se simt. Forestierul face parte din a doua categorie. Când își face treaba bine, nimeni nu observă. O meserie care nu se adună niciodată să se privească în oglindă ajunge să fie definită de alții.
Am ales cuvântul «strategică» pentru că 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn. Nicio altă resursă nu intră în atâtea case. Lemnul este la baza construcțiilor, dar și a luptei cu schimbările climatice. Biomasa, utilajele moderne, construcțiile din lemn nu sunt mode. Sunt răspunsul la trei întrebări pe care ni le pune Europa: cum decarbonizăm, cum ținem oamenii la munte și cum folosim o resursă regenerabilă fără să o epuizăm.
Nu cerem reguli mai puține. Cerem reguli stabile și aplicate la fel pentru toți.”
Săptămâna Forestierului 2026
Ediția din acest an a debutat la Azuga cu exercițiile de teren ale proiectului european SINTETIC, finanțat de Uniunea Europeană, în care Universitatea Transilvania din Brașov este partener, unde a fost testat un sistem integrat de măsurare și trasabilitate a lemnului. Programul a continuat cu Concursul Național al Fasonatorilor Mecanici, cu seminarul dedicat utilajelor forestiere, cu panelul despre biomasă și s-a încheiat cu seminarul „Case și construcții din lemn” și demonstrații practice pe utilaje.
ASFOR mulțumește partenerilor, expozanților și tuturor participanților.
La mulți ani!
FOTO:
Urmărește și site-urile partenere: mediastiri.ro, cusimo.ro și andradolca.ghost.io
